MĂSURILE EDUCATIVE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE

Mihai Adrian Hotca

1. Stagiul de formare civică

Potrivit art. 117 alin. (1) C. pen., măsura educativă a stagiului de formare civică constă în obligaţia minorului de a participa la un program cu o durată de cel mult 4 luni, pentru a-l ajuta să înţeleagă consecinţele legale şi sociale la care se expune în cazul săvârşirii de infracţiuni şi pentru a-l responsabiliza cu privire la comportamentul său viitor.

Obiectivul măsurii educative a stagiului de formare civică constă în sprijinirea minorului în conştientizarea consecinţelor legale şi sociale la care se expune în cazul săvârşirii de infracţiuni şi responsabilizarea acestuia cu privire la comportamentul său [art. 66 alin. (1) din Legea nr. 253/2013].

Organizarea, asigurarea participării şi supravegherea minorului, pe durata cursului de formare civică, se fac sub coordonarea serviciului de probaţiune, fără a afecta programul şcolar sau profesional al minorului [art. 117 alin. (2) C. pen.].

Executarea măsurii stagiului de formare civică este reglementată de dispozițiile art. 66 din Legea nr. 253/2013[1].

Legiuitorul român a avut ca sursă de inspiraţie art. 15-1 alin.1 pct. 6 din Ordonanţa franceză din 2 februarie 1945.

2. Supravegherea

Măsura educativă a supravegherii este reglementată de art. 118 C. pen. și constă în controlarea şi îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, pe o durată cuprinsă între două şi 6 luni, sub coordonarea serviciului de probaţiune, pentru a asigura participarea la cursuri şcolare sau de formare profesională şi prevenirea desfăşurării unor activităţi sau intrarea în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare a acestuia.

Măsura educativă a supravegherii are ca obiectiv participarea minorului la cursuri şcolare sau de formare profesională şi prevenirea desfăşurării unor activităţi sau a intrării în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare a acestuia [art. 67 alin. (1) din Legea nr. 253/2013][2].

Executarea măsurii supravegherii este reglementată de dispozițiile art. 67 din Legea nr. 253/2013.

Legiuitorul român a avut ca sursă de inspiraţie art. 7 din Legea spaniolă nr. 5/2000.

3. Consemnarea la sfârșit de săptămână

Măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână este definită în art. 119 C. pen. și constă în obligaţia minorului de a nu părăsi locuinţa în zilele de sâmbătă şi duminică, pe o durată cuprinsă între 4 şi 12 săptămâni, afară de cazul în care, în această perioadă, are obligaţia de a participa la anumite programe ori de a desfăşura anumite activităţi impuse de instanţă.

Supravegherea se face sub coordonarea serviciului de probaţiune.

Măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână are ca obiectiv evitarea contactului minorului cu anumite persoane sau a prezenţei acestuia în anumite locuri care să îl predispună pe minor la manifestarea unui comportament infracţional. [art. 68 alin. (1) din Legea nr. 253/2013]

Executarea măsurii consemnării la sfârșit de săptămână este reglementată de dispozițiile art. 68 din Legea nr. 253/2013[3].

Legiuitorul român a avut ca sursă de inspiraţie art. 7 din Legea spaniolă nr. 5/2000.

4. Asistarea zilnică

Asistarea zilnică este reglementată de art. 120 C. pen. și constă în obligaţia minorului de a respecta un program stabilit de serviciul de probaţiune, care conţine orarul şi condiţiile de desfăşurare a activităţilor, precum şi interdicţiile impuse minorului. Măsura educativă a asistării zilnice se ia pe o durată cuprinsă între 3 şi 6 luni, iar supravegherea se face sub coordonarea serviciului de probaţiune.

Executarea măsurii asistării zilnice este reglementată de dispozițiile art. 69 din Legea nr. 253/2013[4].

Legiuitorul român a avut ca sursă de inspiraţie art. 7 din Legea spaniolă nr. 5/2000.

5. Obligaţii ce pot fi impuse minorului

Conform art. 121 alin. (1) C. pen., pe durata executării măsurilor educative neprivative de libertate, instanţa poate impune minorului una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

a) să urmeze un curs de pregătire şcolară sau formare profesională;

b) să nu depăşească, fără acordul serviciului de probaţiune, limita teritorială stabilită de instanţă;

c) să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă;

d) să nu se apropie şi să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanţii la săvârşirea infracţiunii ori cu alte persoane stabilite de instanţă;

e) să se prezinte la serviciul de proaţiune la datele fixate de acesta;

f) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală.

Când stabileşte obligaţia prevăzută în alin. (1) lit. d), instanţa individualizează, în concret, conţinutul acestei obligaţii, ţinând seama de împrejurările cauzei [art. 121 alin. (2) C. pen.].

Supravegherea executării obligaţiilor impuse de instanţă se face sub coordonarea serviciului de probaţiune [art. 121 alin. (3) c. pen.].

Pe durata executării măsurii educative neprivative de libertate, serviciul de probaţiune are obligaţia să sesizeze instanţa, dacă:

a) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor impuse de instanţă, fie încetarea executării unora dintre acestea;

b) persoana supravegheată nu respectă condiţiile de executare a măsurii educative sau nu execută, în condiţiile stabilite, obligaţiile ce îi revin [art. 121 alin. (4) C. pen.].

6. Modificarea sau încetarea obligaţiilor

Conform art. 122 alin. (1) C. pen., dacă, pe parcursul supravegherii, au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligaţii, fie sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente, instanţa dispune modificarea obligaţiilor în mod corespunzător, pentru a asigura persoanei supravegheate şanse mai mari de îndreptare.

Instanţa dispune încetarea executării unora dintre obligaţiile pe care le-a impus, când apreciază că menţinerea acestora nu mai este necesară [art. 122 alin. (2) C. pen.].

7. Prelungirea sau înlocuirea măsurilor educative neprivative de libertate

Conform art. 123 alin. (1) C. pen.., dacă minorul nu respectă, cu rea-credinţă, condiţiile de executare a măsurii educative sau a obligaţiilor impuse, instanţa dispune:

a) prelungirea măsurii educative, fără a putea depăşi maximul prevăzut de lege pentru aceasta;

b) înlocuirea măsurii luate cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă;

c) înlocuirea măsurii luate cu internarea într-un centru educativ, în cazul în care, iniţial, s-a luat măsura educativă neprivativă de libertate cea mai severă, pe durata sa maximă.

În cazurile prevăzute în alin. (1) lit. a) şi lit. b), dacă nici de această dată nu sunt respectate condiţiile de executare a măsurii educative sau a obligaţiilor impuse, instanţa înlocuieşte măsura educativă neprivativă de libertate cu măsura internării într-un centru educativ [art. 123 alin. (2) C. pen.].

Dacă minorul aflat în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate săvârşeşte o nouă infracţiune sau este judecat pentru o infracţiune concurentă săvârşită anterior, instanţa dispune:

a) prelungirea măsurii educative luate iniţial, fără a putea depăşi maximul prevăzut de lege pentru aceasta;

b) înlocuirea măsurii luate iniţial cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă;

c) înlocuirea măsurii luate iniţial cu o măsură educativă privativă de libertate [art. 123 alin. (3) C. pen.].

În cazurile prevăzute în alin. (1) lit. a) şi lit. b), precum şi în alin. (3) lit. a) şi lit. b), instanţa poate impune noi obligaţii în sarcina minorului ori sporeşte condiţiile de executare a celor existente [art. 123 alin. (4) C. pen.].

[1] Potrivit art. 66 alin. (2)-(8) din Legea nr. 253/2013: „(2) Cursurile de formare civică se elaborează în baza programei-cadru aprobate prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului educaţiei naţionale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în conformitate cu standardele minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate prevăzute la art. 18 alin. (6).

(3)Consilierul de probaţiune sau, după caz, persoana desemnată din cadrul instituţiei din comunitate organizează, efectuează demersurile necesare în vederea participării minorului şi supraveghează minorul pe durata stagiului de formare civică.

(4)Includerea minorului într-un curs de formare civică se efectuează în cel mult 60 de zile de la punerea în executare a hotărârii conform art. 511 din Legea nr. 135/2010.

(5)Stagiul de formare civică este organizat sub forma unor sesiuni continue sau periodice, derulate pe durata a cel mult 4 luni, şi include unul sau mai multe module cu caracter teoretic sau aplicativ, adaptate vârstei şi personalităţii minorilor incluşi în respectivul stagiu şi ţinând seama, pe cât posibil, de natura infracţiunii comise. În desfăşurarea stagiului stabilit de instanţă se va avea în vedere un număr lunar de 8 ore de formare civică.

(6)Consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie locuieşte minorul care trebuie să frecventeze cursul de formare civică decide, pe baza evaluării iniţiale a minorului, instituţia din comunitate în care urmează să aibă loc acesta, comunicând acestei instituţii copia de pe dispozitivul hotărârii, precum şi decizia sa.

(7)Instituţia din comunitate desemnată potrivit alin. (6) sau serviciul de probaţiune, după caz, adaptează conţinutul concret al stagiului, potrivit programei-cadru prevăzute la alin. (2), în funcţie de particularităţile minorului, cu aprobarea consilierului de probaţiune.

(8)Desfăşurarea cursului de formare civică se realizează de către un reprezentant al instituţiei din comunitate stabilite prin decizia prevăzută la alin. (6)”.

[2] Conform art. 68 alin. (2)-(7) din Legea nr. 253/2013: „(2)Supravegherea şi îndrumarea minorului în executarea măsurii educative a supravegherii se realizează de către părinţii minorului, cei care l-au adoptat sau tutore. Dacă aceştia nu pot asigura supravegherea în condiţii satisfăcătoare, instanţa dispune încredinţarea supravegherii minorului, pe acelaşi interval de timp, unei persoane de încredere, de preferinţă unei rude mai apropiate a minorului, la cererea acesteia.

(3)În cazul în care persoana prevăzută la alin. (2) nu este desemnată prin hotărârea instanţei sau persoana desemnată de instanţă nu mai poate exercita, permanent sau temporar, supravegherea, judecătorul delegat cu consultarea consilierului de probaţiune desemnează persoana ce urmează să exercite supravegherea. Dispoziţiile art. 65 se aplică în mod corespunzător.

(4)Controlul executării măsurii educative a supravegherii şi controlul îndeplinirii atribuţiilor de către persoana care exercită supravegherea se realizează de către consilierul de probaţiune.

(5)Supravegherea şi îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic presupun verificarea modului în care acesta îşi respectă obligaţiile care decurg din statutul său familial, şcolar sau profesional.

(6)În situaţia în care instanţa a dispus în conţinutul măsurii educative a supravegherii participarea minorului la un curs şcolar sau de formare profesională, iar minorul nu este înscris într-o astfel de formă de învăţământ, dispoziţiile art. 50 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.

(7)Exercitarea supravegherii începe în cel mult 30 de zile de la momentul prezentării minorului şi a persoanei desemnate cu supravegherea în faţa judecătorului delegat cu executarea în condiţiile art. 511 din Legea nr. 135/2010”.

[3] Conform art. 68 alin. (2)-(9) din Legea nr. 253/2013: „(2)Interdicţia impusă minorului de a părăsi locuinţa operează începând cu ora 0,00 a zilei de sâmbătă şi până la ora 24,00 a zilei de duminică.

(3)Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care, datorită cultelor religioase legale din care fac parte, au alte zile de repaus decât sâmbăta şi duminica.

(4)Măsura educativă se execută pe durata unor sfârşituri de săptămână consecutive, în afară de cazul în care instanţa sau judecătorul delegat cu executarea, la propunerea consilierului de probaţiune, a dispus altfel, de regulă, sub supravegherea persoanei majore cu care locuieşte minorul ori a altei persoane majore desemnate de instanţa de judecată.

(5)În cazul în care persoana majoră în supravegherea căreia se află executarea măsurii nu este desemnată prin hotărârea instanţei sau persoana desemnată de instanţă nu mai poate exercita, permanent sau temporar, supravegherea, judecătorul delegat cu consultarea consilierului de probaţiune desemnează persoana ce urmează să exercite supravegherea. Dispoziţiile art. 65 se aplică în mod corespunzător.

(6)Controlul executării măsurii educative a consemnării la sfârşit de săptămână şi controlul îndeplinirii atribuţiilor de către persoana care exercită supravegherea se realizează de către consilierul de probaţiune sau, după caz, de persoana desemnată de acesta din cadrul unei instituţii din comunitate.

(7)În vederea exercitării controlului, minorul care locuieşte singur sau, după caz, persoana prevăzută la alin. (4) are obligaţia de a permite persoanei desemnate cu controlul executării şi supravegherii executării măsurii efectuarea vizitelor programate sau inopinate la locuinţa minorului, în zilele în care minorul trebuie să se afle în acel spaţiu potrivit hotărârii instanţei. Nerespectarea acestei obligaţii de către minor atrage aplicarea dispoziţiilor art. 123 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare. Nerespectarea obligaţiei de către persoana desemnată cu supravegherea atrage aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor art. 19.

(8)În situaţia în care instanţa de judecată a stabilit în conţinutul măsurii educative sau consilierul de probaţiune a stabilit în sarcina minorului participarea la un curs şcolar ori de formare profesională sau participarea la un program de reintegrare, dispoziţiile art. 50 alin. (1) şi (2) şi ale art. 53 se aplică în mod corespunzător.

(9)Consemnarea la sfârşit de săptămână se pune în executare în termen de cel mult 15 zile de la momentul prezentării minorului şi a persoanei desemnate cu supravegherea în faţa judecătorului delegat cu executarea în condiţiile art. 511 din Legea nr. 135/2010”.

[4] Conform art. 69 din Legea nr. 253/2013: „(1)Supravegherea executării măsurii educative a asistării zilnice se realizează de consilierul de probaţiune sau, după caz, de persoana desemnată prin decizia acestuia, din cadrul unei instituţii din comunitate.

(2)Programul zilnic pe care trebuie să îl respecte minorul şi activităţile pe care trebuie să le îndeplinească acesta sunt stabilite de comun acord de către consilierul de probaţiune şi părinţi, tutore sau altă persoană în grija căreia se află minorul, cu consultarea acestuia. În caz de dezacord, programul se stabileşte de către judecătorul delegat cu executarea, prin încheiere motivată, după audierea celor interesaţi. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac.

(3)Programul stabilit potrivit alin. (2) va ţine cont de nevoile identificate ale minorului, de situaţia sa socială şi, după caz, profesională şi de obligaţiile şi interdicţiile impuse acestuia pe perioada executării măsurii. Programul are în vedere dezvoltarea armonioasă a personalităţii minorului, prin implicarea acestuia în activităţi ce presupun relaţionare socială, organizarea modului de petrecere a timpului liber şi valorificarea aptitudinilor sale.

(4)În situaţia în care instanţa de judecată a stabilit în conţinutul măsurii educative sau consilierul de probaţiune a stabilit în sarcina minorului, în conţinutul programului zilnic, participarea la un curs şcolar ori de formare profesională sau participarea la un program de reintegrare, dispoziţiile art. 50 alin. (1) şi (2) şi ale art. 53 se aplică în mod corespunzător.

(5)Stabilirea programului zilnic se face în termen de cel mult 30 de zile de la momentul prezentării minorului în faţa judecătorului delegat cu executarea în condiţiile art. 511 din Legea nr. 135/2010, iar asistarea zilnică începe cel mai târziu în 5 zile de la stabilirea programului.

(6)În cazul în care măsura asistării zilnice a înlocuit o măsură educativă privativă de libertate, stabilirea programului zilnic se face în termen de cel mult 15 zile de la punerea în libertate a minorului”.