MĂSURILE EDUCATIVE PRIVATIVE DE LIBERTATE

Mihai Adrian Hotca

 1. Aspecte introductive comune

În expunerea de motive ce a însoțit proiectul noului Cod penal, se arată că renunţarea la pedepse în cazul minorilor şi executarea – în cele mai multe cazuri – a acestor măsuri privative de libertate în instituţii specializate, oferă premisele obţinerii unor rezultate optime în activitatea educativă şi de reintegrare socială a minorilor. Într-adevăr, existenţa unor instituţii specializate permite organizarea unor programe educative şi de formare profesională adecvate vârstei acestor infractori, permite încadrarea centrului cu personal având o formaţie specială pentru a lucra cu minori, evită contactul minorilor cu infractorii majori în timpul executării etc[1].

Măsurile educative privative de libertate se execută în centre educative sau în centre de detenție.

Centrele educative şi centrele de detenţie sunt instituţii specializate în recuperarea socială a persoanelor internate, care se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului, au personalitate juridică şi sunt în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor[2].

Fiecare persoană internată într-un centru educativ sau centru de detenție are dreptul la educaţie, conform nevoilor şi capacităţilor sale, precum şi la o pregătire profesională adecvată[3].

 

2. Internarea într-un centru educativ

 

Măsura educativă a internării într-un centru educativ este reglementată de art. 124 alin. (1) C. pen. și constă în internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum şi programe de reintegrare socială.

Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între unu şi 3 ani [art. 134 alin. (2) C. pen.].

Centrul educativ este instituţia specializată în recuperarea socială a persoanelor internate, în care acestea urmează programe de instruire şcolară şi formare profesională, potrivit aptitudinilor lor, precum şi alte activităţi şi programe destinate reintegrării sociale.

În fiecare centru educativ, activitatea de recuperare socială a persoanelor internate este organizată şi desfăşurată în baza unui proiect educaţional, elaborat în condiţiile regulamentului de aplicare a prezentei legi [art. 142 alin. (1) din Legea nr. 254/2013].

Proiectul educaţional al centrului structurează organizarea şi desfăşurarea demersurilor educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială acordate persoanelor internate, în funcţie de nevoile individuale şi urmăreşte, cu prioritate, următoarele obiective:

a)asigurarea unui climat favorabil dezvoltării personale;

b)conferirea de utilitate perioadei internării;

c)reducerea vulnerabilităţii psihologice şi sociale;

d)asimilarea de cunoştinţe şi formarea de deprinderi necesare reintegrării sociale [art. 142 alin. (2) din Legea nr. 254/2013].

Dacă în perioada internării minorul săvârşeşte o nouă infracţiune sau este judecat pentru o infracţiune concurentă săvârşită anterior, instanţa poate menţine măsura internării într-un centru educativ, prelungind durata acesteia, fără a depăşi maximul prevăzut de lege, sau o poate înlocui cu măsura internării într-un centru de detenţie [art. 124 alin. (3) C. pen.].

În cazul în care pe durata internării minorul a dovedit interes constant pentru însuşirea cunoştinţelor şcolare şi profesionale şi a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, după executarea a cel puţin jumătate din durata internării, instanţa poate dispune:

a) înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă egală cu durata internării neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni, dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18 ani;

b) liberarea din centrul educativ, dacă persoana internată a împlinit vârsta de 18 ani [art. 124 alin. (4) C. pen.].

Odată cu înlocuirea sau liberarea instanţa impune respectarea uneia sau mai multora dintre obligaţiile prevăzute în art. 121 până la împlinirea duratei măsurii internării [art. 124 alin. (5) C. pen.].

Dacă minorul nu respectă, cu rea-credinţă, condiţiile de executare a măsurii asistării zilnice sau obligaţiile impuse, instanţa revine asupra înlocuirii sau liberării şi dispune executarea restului rămas neexecutat din durata măsurii internării într-un centru educativ [art. 124 alin. (6) C. pen.].

În cazul săvârşirii, până la împlinirea duratei internării, a unei noi infracţiuni de către o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi faţă de care s-a dispus înlocuirea măsurii internării într-un centru educativ cu măsura asistării zilnice, instanţa revine asupra înlocuirii şi dispune:

a) executarea restului rămas din durata măsurii internării iniţiale, cu posibilitatea prelungirii duratei acesteia până la maximul prevăzut de lege;

b) internarea într-un centru de detenţie [art. 124 alin. (7) C. pen.].

Regimul de executare a măsurii educative a internării într-un centru educativ este comun tuturor persoanelor internate, individualizându-se din perspectiva demersurilor recuperative destinate acestora, pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare fizică şi psihică [art. 144 alin. (2) din Legea nr. 254/2013][4].

3. Internarea într-un centru de detenţie

 

Internarea într-un centru de detenție este reglementată de art. 125 C. pen. și constă în internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, cu regim de pază şi supraveghere, unde va urma programe intensive de reintegrare socială, precum şi programe de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale.

Centrul de detenţie este instituţia specializată în recuperarea socială a persoanelor internate, cu regim de pază şi supraveghere, în care acestea urmează intensiv programe de instruire şcolară şi formare profesională, potrivit aptitudinilor lor, precum şi alte activităţi şi programe destinate reintegrării sociale.

În fiecare centru de detenţie, activitatea de recuperare socială a persoanelor internate este organizată şi desfăşurată în baza unui proiect educaţional, elaborat în condiţiile regulamentului de aplicare a prezentei legi [art. 142 alin. (1) din Legea nr. 254/2013].

Proiectul educaţional al centrului structurează organizarea şi desfăşurarea demersurilor educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială acordate persoanelor internate, în funcţie de nevoile individuale şi urmăreşte, cu prioritate, următoarele obiective:

a)asigurarea unui climat favorabil dezvoltării personale;

b)conferirea de utilitate perioadei internării;

c)reducerea vulnerabilităţii psihologice şi sociale;

d)asimilarea de cunoştinţe şi formarea de deprinderi necesare reintegrării sociale [art. 142 alin. (2) din Legea nr. 254/2013].

Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 şi 5 ani, afară de cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă, când internarea se ia pe o perioadă cuprinsă între 5 şi 15 ani [art. 125 alin. (2) C. pen.].

Durata măsurii este compatibilă cu reglementările şi practicile internaţionale (spre exemplu, Rezoluţia Congresului Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal adoptată la Beijing în 2004 recomandă statelor să nu prevadă în cazul minorilor sancţiuni privative de libertate care să depăşească 15 ani)[5].

Dacă în perioada internării minorul săvârşeşte o nouă infracţiune sau este judecat pentru o infracţiune concurentă săvârşită anterior, instanţa prelungeşte măsura internării, fără a depăşi maximul prevăzut în alin. (2), determinat în raport cu pedeapsa cea mai grea dintre cele prevăzute de lege pentru infracţiunile săvârşite. Din durata măsurii educative se scade perioada executată până la data hotărârii [art. 125 alin. (3) C. pen.].

În cazul în care pe durata internării minorul a dovedit interes constant pentru însuşirea cunoştinţelor şcolare şi profesionale şi a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, după executarea a cel puţin jumătate din durata internării, instanţa poate dispune:

a) înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă egală cu durata internării neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni, dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18 ani;

b) liberarea din centrul de detenţie, dacă persoana internată a împlinit vârsta de 18 ani [art. 125 alin. (4) C. pen.].

Odată cu înlocuirea sau liberarea, instanţa impune respectarea uneia sau mai multora dintre obligaţiile prevăzute în art. 121, până la împlinirea duratei măsurii internării [art. 125 alin. (5) C. pen.].

Dacă minorul nu respectă, cu rea-credinţă, condiţiile de executare a măsurii asistării zilnice sau obligaţiile impuse, instanţa revine asupra înlocuirii sau liberării şi dispune executarea restului rămas neexecutat din durata măsurii internării într-un centru de detenţie [art. 125 alin. (6) C. pen.].

În cazul săvârşirii, până la împlinirea duratei internării, a unei noi infracţiuni de către o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi faţă de care s-a dispus înlocuirea măsurii internării într-un centru de detenţie cu măsura asistării zilnice, instanţa revine asupra înlocuirii şi dispune:

a) executarea restului rămas din durata măsurii internării într-un centru de detenţie;

b) prelungirea duratei acestei internări în condiţiile prevăzute în alin. (3) [art. 125 alin. (7) C. pen.].

Regimurile de executare a măsurilor educative ale internării într-un centru de detenţie sunt bazate pe sistemele progresiv şi regresiv, persoanele internate trecând dintr-un regim în altul, în condiţiile prevăzute de prezenta lege [art. 144 alin. (3) din Legea nr. 254/2013][6]. Regimurile de executare a măsurii educative a internării într-un centru de detenţie sunt regimul închis[7] și regimul deschis[8] [art. 147 alin. (1) din Legea nr. 254/2013].

Regimurile de executare a măsurii educative a internării într-un centru de detenţie se diferenţiază în raport cu gradul de limitare a libertăţii de mişcare a persoanei internate, precum şi cu modul şi locul de organizare şi desfăşurare a activităţilor [art. 147 alin. (2) din Legea nr. 254/2013].

 4. Schimbarea regimului de executare

 Potrivit art. 126 C. pen., dacă în cursul executării unei măsuri educative privative de libertate persoana internată, care a împlinit vârsta de 18 ani, are un comportament prin care influenţează negativ sau împiedică procesul de recuperare şi reintegrare a celorlalte persoane internate, instanţa poate dispune continuarea executării măsurii educative într-un penitenciar.

Comisia abilitată de lege are obligaţia să analizeze, după executarea unei pătrimi din durata măsurii educative, conduita persoanei internate şi eforturile depuse în vederea reintegrării sociale. În cazul în care comisia apreciază că se impune schimbarea regimului de executare, dispune, în acest sens, prin hotărâre. Schimbarea regimului de executare din regimul închis în regimul deschis se poate dispune dacă persoana internată a avut o bună conduită, a dovedit interes constant în cadrul activităţilor de instruire şcolară şi formare profesională, precum şi în cadrul altor programe desfăşurate în centru şi a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale.

Schimbarea regimului de executare din regimul deschis în regimul închis se poate dispune în orice moment al executării măsurii internării în centrul de detenţie, dacă persoana internată a fost sancţionată disciplinar pentru o abatere disciplinară foarte gravă sau pentru abateri disciplinare grave repetate.

 

[1] A se vedea expunerea de motive.

[2] Potrivit art. 139 alin. (2)-(5) din Legea nr. 254/2013: „(2)Centrele educative şi centrele de detenţie se organizează şi funcţionează prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3)În cadrul centrelor se pot înfiinţa, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, secţii interioare sau exterioare, în raport cu regimurile de executare a măsurilor educative privative de libertate, sexul, vârsta persoanelor internate şi nevoile de protecţie, educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială ale acestora.

(4)În cadrul centrelor de detenţie, prin decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, se înfiinţează secţii de arestare preventivă pentru minorii arestaţi în curs de judecată.

(5)Persoana internată execută măsura, de regulă, în cel mai apropiat centru de localitatea de domiciliu, potrivit arondării stabilite de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor”.

[3] Pentru mai multe detalii, facem trimitere la dispozițiile Legii nr. 254/2013.

[4] Art. 145 din Legea nr. 254/2013 prevede: ”(1) În fiecare centru educativ se constituie un consiliu educativ, al cărui scop este individualizarea regimului de executare a măsurii educative a internării într-un centru educativ, prin stabilirea asistenţei educaţionale, psihologice şi sociale acordate fiecărei persoane internate.

(2)Consiliul educativ este alcătuit din directorul centrului, care este şi preşedintele consiliului, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială, educatorul responsabil de caz, învăţătorul sau dirigintele, un psiholog, un asistent social şi şeful serviciului supraveghere, evidenţă şi acordare drepturi persoane internate.

(3)La lucrările consiliului educativ pot participa, în calitate de invitaţi, în cazul minorilor, un consilier de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune competent potrivit legii în circumscripţia căruia se află centrul educativ şi un reprezentant al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din subordinea consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti pe teritoriul căruia se află centrul educativ.

(4)Secretariatul consiliului educativ este asigurat de către o persoană din cadrul serviciului educativ, alta decât educatorul responsabil de caz”.

[5] A se vedea expunerea de motive ce a însoțit proiectul noului Cod penal.

[6] Art. 146 din Legea nr. 254/2013 prevede: „(1)În fiecare centru de detenţie se constituie o comisie pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a măsurii internării, alcătuită din directorul centrului, care este şi preşedintele comisiei, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii, medicul-şef, educatorul responsabil de caz, un psiholog şi un asistent social.

(2)La lucrările comisiei prevăzute la alin. (1) pot participa, în calitate de invitaţi, în cazul minorilor, un consilier de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune competent potrivit legii în circumscripţia căruia se află centrul de detenţie şi un reprezentant al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din subordinea consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti pe teritoriul căruia se află centrul de detenţie.

(3)Prevederile art. 145 alin. (4) se aplică în mod corespunzător”.

[7] Regimul închis se aplică persoanei internate pentru o perioadă mai mare de 3 ani. În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana internatului, precum şi comportarea acestuia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea în regimul deschis.

[8] Regimul deschis se aplică persoanei internate pentru o perioadă mai mică de 3 ani. În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana internatului, precum şi comportarea acestuia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea în regimul închis.